Daca peretele varicos este aprins. Bolile Venelor Curs | PDF

În imposibilitatea administrării continue a heparinei se pot administra i. In şoc atenţie la supraîncărcarea cu lichide daca peretele varicos este aprins volemia este normală. Tratament etiologic în funcţie de stadiul emboliei pulmonare constă în: anticoagulare, administrare de strepto- sau urochinazăembolectomie Trendelenburg, embolectomie cu circulaţie extracorporeală, introducerea de fibrinolitice pe cateter pentru fibrinoliză.

Radiologia intervenţională constă în introducerea de sonde percutan în vene apoi prin sistemul cav şi cord până în artera pulmonară cu aspirarea trombului, distrugerea cu daca peretele varicos este aprins sau liza lui. Tratamentul în emboliile pulmonare recidivante sau în contraindicaţiile heparinoterapiei: ligaturi venoase pe venele femurale sau pe vena cavă inferioară sub venele renale pentru a preveni migrarea trombilor de la acest daca peretele varicos este aprins.

Se pot pune clipuri pe vena cavă sau se pot folosi filtre tip umbrelă Mobin-Udin, Greenfield care nu are varicoza filtrul ca un ghem de sîrmă care se desface; ultimele permit trecerea sângelui dar opresc embolii. Tratamentul sindromului posttrombotic:- este foarte important repausul şi drenajul postural. Se foloseşte pansamentul compresiv fie ciorap elastic fie manşetă compresibilă.

Chirurgical în funcţie de sistemul venos profund există 2 variante: 1-sistem profund permeabil - se face suprimarea punctelor de reflux sau suprimarea varicelor;2-sistem profund obliterat - se face transplant de venă sau derivaţia fluxului venos pentru ocolirea obstacolului operaţia Palma.

În caz de ulcer varicos întins se pot folosi grefe de piele liberă despicată, prelevate cu dermatomul. În reflux se recomandă transplant de venă valvulată sau de valve. Forme particulare de tromboflebită 7. Apare în infecţii focale: dentare, sinusale, colecistice, apendiculare etc sau în neoplasme sindrom paraneoplazic Trousseau ,boli sistemice de colagen, discrazii sanguine. Poate fi prima manifestare a unei trombangeite Buerger- Winiwarter. Tromboflebita membrului superior Paget Schroetter apare mai frecvent la tineri prin tromboza acută a venelor axilare sau subclavie.

Diagnostic:-prin examinări paraclinice: Dopplerflebografia, fibrinogen marcat radioactiv. Tromboflebita iliacă vezi 9. Tromboza venei porte La nou născut tromboflebitele septice ale venei ombilicale se pot extinde şi rezultă tromboza pentru ce ciorapi de compresie în varicoza porte.

La adult se descriu tromboze ale venelor porte, hepatice, splenice sau mezenterice în cadrul unei ciroze hepatice, a unor afecţiuni hematologice sau spontane, de etiologie neprecizată În tromboza venei mezenterice superioare sau omentale durerile abdominale simulează abdomenul acut.

Evoluţia daca peretele varicos este aprins de obicei spre ileus şi mai rar spre infarctul intestinal. Tratamentul este cel al afecţiunii de bază.

Varicele – Posibilitati Terapeutice | Libertatea

În unele situaţii se impune splenectomia. Tromboza venelor suprahepatice sindromul Budd-Chiari 18 Este caracterizată prin hepatomegalie, ascită şi daca peretele varicos este aprins hepatică.

Sindromul Budd-Chiari este determinat de prezenţa unui inel congenital, de o membrană perforată sau chiar completă la nivelul venei cave, de endoflebită, de coagularea crescută din policitemia vera.

Tratamentul constă în anastomoză porto-cavă pentru derivarea sîngelui din sistemul port. Recent se practică angioplastii percutane transluminale cu plasarea unui stent sau cu membranectomie pe cateter. Tromboflebitele pelvine Infecţiile pelvine la femeie avort septic, piosalpinx, puerperale favorizează tromboflebitele pelvine şi emboliile septice.

Tratamentul chirurgical este reprezentat de excizia sau evacuarea abceselor asociat cu antibioterapie. Pentru prevenirea emboliilor pulmonare se recomandă ligatura venelor ovariene şi ligatura venei cave inferioare sau plasarea unui filtru cav. Filtrele se pot bloca sau colmata cu emboli sau printr-o tromboză masivă.

Instalarea acută a trombozei venei cave inferioare cauzează hipovolemia funcţională şi hipotensiunea. Extensia proximală a trombozei venei cave inferioare poate afecta şi venele renale. Tromboza se poate deci asocia sindromului nefrotic.

• Bolile Venelor Curs | PDF
• Cauze si factori de risc Testarea și diagnosticarea progresia bolii si prognosticul bolii Phlebitis: descriere Printr-o flebită se înțelege una inflamația localizată a peretelui venei.
• Ce să faci dacă varice pe mâini
• Simptomele i tratamentul femeilor varicoase

Dacă determină embolii pulmonare necesită aplicarea unui filtru cav proximal de venele renale. Tromboza venei cave superioare se poate adăuga la compresiunea sau invazia tumorală a venei cave şi determină astfel obstrucţia bruscă a unei stenoze parţiale realizată prin compresiune parţială cronică.

Din punct de vedere clinic survine, în daca peretele varicos este aprins trombozei, o agravare bruscă a tabloului clinic. Tromboza se poate propaga şi spre venele axilare sau nenumite. Simptomatologie: Bolnavul prezintă cefalee, greaţă, vărsături, tulburări de vedere, stupoare sau convulsii. Vocea este răguşită. Manifestă dispnee prin edem al corzilor vocale şi edem pulmonar, însoţită de tuse.

Cum afectează fumatul asupra corpului uman și sistemului vascular??

La inspecţie se observă edemul feţei,gîtului, umerilor şi braţelor edem în pelerinăiar tegumentele sunt cianotice sau purpurii. Simptomele se accentuează în decubit dorsal şi se ameliorează în poziţia şezând. Venele gâtului, umerilor şi braţelor sunt turgescente cu dezvoltarea unei circulaţii colaterale abundente la nivelul toracelui anterior şi al 19 abdomenului.

În tromboza venei nenumite dacă vena cavă este permeabilă, simptomele sunt discrete, din cauza compensării drenajului prin venele cervicale contralaterale. Diagnosticul diferenţial: edem angioneurotic, insuficienţe cardiace de diferite etiologii, tromboflebita de efort a membrului superior, obliterarea venei nenumite prin compresiune de o buclă arterială.

Se manifestă prin acutizarea paroxistică a simptomelor sindromului cav superior. Tratament: în obstrucţia malignă a venei cave superioare se recomandă de urgenţă tratament diuretic, restricţia de lichide, radioterapie, chimioterapie.

În tromboza venei cave superioare se indică tratament anticoagulant şi eventual fibrinolitic. Tumorile maligne invadante în vena cavă superioară sunt de obicei prea extinse pentru a mai permite tratamentul chirurgical cu pretenţie de radicalitate oncologică sau chiar cel paleativ. În obstrucţiile benigne se recomandă excizia tumorilor compresive. Intervenţiile chirurgicale în această situaţie sunt necodificate şi necesită adaptarea la situaţia lezională by-pass venos, rezecţie daca peretele varicos este aprins tumoră şi venă cavă superioară cu grefon, recanalizarea lumenului venei cave superioare, trombectomii.

Prognosticul în sindromul cav superior de etiologie malignă este infaust rareori supraveţuirea depăşind 6 - 8 luni.

boala de varice

În mediastinitele fibroase se poate obţine o ameliorare continuă a simptomatologiei cu rezultate persistente şi de durată. Tromboza sinusului cavernos 20 8. Insuficienţa venoasă cronică I. Prin insuficienţă venoasă cronică definim stadiul de decompensare a circulaţiei venoase de la nivelul membrelor inferioare. Clinic se caracterizează prin leziuni trofice avansate: edeme, celulite subcutanate indurative, dermatite, ulcere de gambă determinate de creşterea presiunii venoase ca rezultat al anomaliilor structurale şi funcţionale venoase.

Etiologia I. Fiziopatologia: Evoluţia sindromului postflebitic este caracterizată prin persistenţa obstrucţiei, prin recanalizări avalvulate sau prin recanalizarea venei dar cu distrugerea valvelor venoase.

În varicele hidrostatice neglijate decompensarea sistemului venos superficial supraîncarcă venele perforante care devin la rîndul lor insuficiente favorizînd refluxul în venele sistemului venos profund printr-un cerc vicios. Rezultanta acestor modificări este prezenţa hipertensiunii venoase permanente în ortostatism aproximativ egală cu înălţimea unei coloane de sînge nesegmentată de valve de la inimă daca peretele varicos este aprins maleole, deci cm H2O prin reducerea complianţei se produce la mers o pompare cu presiune de cm H2O a sângelui de la nivelul muşchilor gambei spre suprafaţă prin venele perforante insuficiente.

Hipertensiunea daca peretele varicos este aprins se transmite retrograd pînă la venule şi are efecte nocive pe capilare. Se perturbă permeabilitatea capilară şi rezultă extravazarea lichidelor respectiv a proteinelor în spaţiul interstiţial. Este afectată şi fibrinoliza, astfel încît depozitele perivasculare de fibrină persistă şi alterează oxigenarea şi metabolismul ţesuturilor.

În spaţiile interstiţiale bogate în proteine migrează fibrocite, care explică procesul de organizare celulară fibro-conjunctivă, cu îngroşarea şi liposcleroza ţesutului celular subcutanat. Unele hematii traversează peretele vascular alterat şi sunt distruse în spaţiile interstiţiale; din hemoglobina distrusă rezultă depozite de hemosiderină care determină pigmentaţia brun închis negru caracteristică tegumentelor alterate din I.

Pe tegumentele şi ţesutul celular subcutanat cu troficitate deficitară se supraadaugă infecţiile, mai ales streptococice, care obliterează şi îngreunează drenajul limfatic prin procesele de limfangită acută şi astfel accentuează edemul. Uneori se adaugă şi o dermatită alergică, determinată de unguentele şi alifiile utilizate de bolnav mai ales cu antibiotice. Prin prurit şi leziunile de grataj se favorizează grefarea continuă de germeni patogeni.

Tegumentele inflamate şi fibrozate sunt de obicei cele din apropierea maleolelor la care hipertensiunea venoasă este maximă, nutriţia precară şi sunt expuse traumelor; sunt sediul de predilecţie al unor prada i vene varicoase trofice de gambă - acestea sunt leziuni distructive tisulare trenante, cu vindecare precară.

Clinica I. Istoricul este recent ani în sindromul postflebitic şi îndelungat ani în varicele hidrostatice. Ne interesează evoluţia fiecărui simptom din I. Fundul ulcerului este de culoare roşie brună, acoperit uneori cu secreţii seroase sau serohematice, eventual purulente.

În soclul indurat al ulcerului poate fi prezentă o venă insuficientă, sau o venă trombozată. Se pot repera clinic unele vene perforante insuficiente vezi manevrele clinice de diagnostic. În cumparai golfuri elastice în varicoza de celulită indurativă venele varicoase se palpează ca adevărate şanţuri rigide în placa dură de inflamaţie.

Anevrism aortic în orice zonă. Cum să recunoască dezvoltarea patologiei pe fondul fumatului Atenție la fumătorii grei: persoanele cu dependență de nicotină se disting de mulțime de pielea palidă, care capătă adesea o culoare pământească. Părul fumătorilor este aproape întotdeauna fragil și uscat, iar mâinile lor sunt reci. Recunoașterea varicelor în etapele inițiale este destul de dificilă. Pentru a face acest lucru, trebuie să monitorizați constant corpul și să acordați atenție modificărilor externe: O răcire ușoară a mâinilor apare; Picioarele unei persoane bolnave îngheață periodic, în timp ce în alte părți ale corpului frigul nu se simte; Cu varicele pelvisului, durerea apare în partea inferioară a abdomenului.

Probele clinice de diagnostic sunt foarte utile, printr-un examen atent localizăm venele perforante insuficiente şi, cu oarecare probabilitate, chiar leziunile sistemului venos profund.

În plus se pot localiza venele daca peretele varicos este aprins insuficiente printr-o examinare foarte corectă. Se apreciază permeabilitatea venelor: dacă există trombi în lumen venele normale sunt compresibile, venele trombozate sunt incompresibile.

De asemenea se vizualizează valvele venoase şi funcţionalitatea lor. Forme clinice particulare de I. Sindromul Cockett se defineşte prin compresiunea venei iliace stîngi de etiologie variată. Principala cauză ar fi compresiunea venei iliace stîngi de către artera iliacă primitivă dreaptă la nivelul încrucişării, dar sunt posibile şi etiologia osoasă hiperlordoze, compresiune prin protruzii discale sau osteofite eventual chiar endovenoasă valve, bride, septuri membranoase parţiale.

În aceste condiţii survine o tromboză acută iliacă urmată de un sindrom postflebitic sever şi rezistent la tratament medical. Sindromul Martorell constă în tromboza venei iliace externe ca în sindromul Cockett dar cu dezvoltarea unei circulaţii suprapubiene derivative foarte bine vizibilă.

Poate surveni şi în trombozele venei iliace drepte.

Sindromul compartimental muscular al gambei de obicei localizat în loja anterolaterală a gambei; în cadrul sindromului postflebitic la mers se produce o flebohipertonie manifestată clinic ca o claudicaţie intermitentă. Sindromul solear M. Servelle şi J. Babilot - este determinat de compresiunea venei poplitee de către un inel solear strîns. Clinic se constată edem localizat la gambă, mai ales distal şi varice relativ mici, rezistente la tratamentul scleroterapic.

Diagnosticul se pune prin flebografie, ultrasonografie Doppler şi echo Doppler. Tratamentul I. Boala varicoasă şi sindromul postflebitic sunt afecţiuni evolutive şi cu atît mai mult I. Tratamentul medical este terapia de bază care se aplică în majoritatea cazurilor cu I. Pe primul plan este educarea pacienţilor pentru a înţelege caracterul cronic şi insidios al 22 afecţiunii şi importanţa unor măsuri terapeutice simple, dar care trebuie aplicate toată viaţa.

Bolnavii receptează greu obligativitatea acestui tratament prelungit, dar benefic, oprind pentru mult timp evoluţia bolii. Controlul flebohipertoniei şi al edemelor se face simplu prin purtarea permanentă a ciorapului elastic, prin evitarea ortostatismului prelungit şi prin repaus ridicarea frecventă a membrelor inferioare deasupra nivelului cordului.

Tratamentul medicamentos constă în flebotonice: vitamina E, tarosin, rutozid, detralex flavonoid micronizat. Tratamentul antibiotic şi soluţiile antibacteriene sunt indicate doar în contaminările bacteriene certe şi după identificarea microbilor respectivi şi antibiogramă.

În ulcerele de gambă se recomandă dezinfecţia cu antiseptice uşoare soluţie de cloramină, rivanol, soluţie Castellaniexpunerea la aer şi drenaj prin elevarea membrului. Tratamentul antiinflamator este util în inflamaţiile subacute şi cronice hipodermite, celulite. Tratamentul chirurgical al I.

În sindroamele Cockett şi Martorell indicaţiile tratamentului chirurgical sunt de excepţie derivaţii, descrucişări. În sindromul compartimental se decomprimă loja prin fasciotomie. Sindromul solear, diagnosticat sigur paraclinic, beneficiază de secţionarea inelului solear.

Traumatismele venelor Traumatismele venelor se clasifică în contuzii şi plăgi. Leziunile venelor, care au o structură puţin rezistentă, sunt frecvent asociate traumatismelor organelor şi ţesuturilor adiacente: artere, muşchi, oase, viscere, etc. Contuziile, adică traumatismele venoase închise, sunt frecvente.

Afla ce solutie ai pentru o astfel de rana!

Leziunile venelor mici evoluează asimptomatic sau cu semne minore dureri. Contuziile venelor mari se manifestă prin dureri şi edem voluminos. Sunt frecvent asociate la entorse, luxaţii, fracturi. Contuziile venoase se pot complica cu tromboze extinse şi chiar cu embolii. Tratamentul contuziilor venoase constă în repaus, prişniţe aplicate local, unguente antiinflamatorii, iar în tromboză tratamentul tromboflebitei.

Plăgile venelor sunt frecvent asociate leziunilor arteriale şi sunt produse prin agresiuni arme albe sau de foc accidente sau iatrogen. Soluţia de continuitate poate afecta venele superficiale sau profunde. Originea venoasă a hemoragiei se caracterizează prin curgerea sîngelui în flux continuu din plagă şi prin culoarea mai închisă a acesteia.

Plăgile venelor superficiale mici sunt însoţite de varicoza hips reduse, în schimb în lezarea venelor varicoase hemoragia este mare, favorizată de presiunea venoasă crescută în ortostatism, şi poate periclita chiar viaţa bolnavului. Plăgile venelor profunde se caracterizează prin hemoragii mari, continue, cu sânge de culoare mai închisă. În situaţia în care daca peretele varicos este aprins directă a venei cu exteriorul este obliterată de muşchi, se poate complica plaga venoasă cu un hematom care dacă devine voluminos comprimă structurile din jur, inclusiv arterele determinînd o ischemie acută.

În situaţia plăgilor arteriale şi venoase sângele arterial oxigenat are culoarea roşu aprins şi daca peretele varicos este aprins evacuează în jet ritmic, pulsatil. Hemostaza provizorie în hemoragiile venoase se efectuează de preferinţă prin compresiune direct la nivelul plăgii; chiar la aplicarea unei compresiuni reduse se obţine colabarea venei şi sistarea hemoragiei.

Aplicarea garoului proximal de plagă poate accentua hemoragia prin stază venoasă. Hemostaza definitivă se realizează prin ligatura directă; aceasta se evită dacă vena respectivă este singura cale de drenaj a unei extremităţi traumatizate. În plăgile cervicale interesînd venele mari, acestea rămîn deschise şi pe lîngă hemoragie există riscul emboliei gazoase.

S-a renunţat la ligatura venelor mari daca peretele varicos este aprins extremităţilor deoarece survin frecvent tromboze extinse urmate de invalidităţi sau amputaţii.

Se recomandă sutura venei, refacerea continuităţii venei cu peretele venos sau cu grefon venos. Complicaţiile posibile postoperator constau în tromboflebite sau embolii pulmonare. Insuccesul intervenţiilor reconstructive se explică în majoritatea cazurilor prin tromboza venei respective. Pentru a preveni aceasta se continuă postoperator tratamentul anticoagulant început intraoperator.

Pentru creşterea debitului sanguin prin vena refăcută şi pentru a evita trombozarea se utilizează uneori o fistulă arterio-venoasă distală temporară, care menţine un flux sanguin continuu şi important prin venă. Tratamentul şocului hemoragic şi al anemiei acute constă în refacerea volemiei, inclusiv prin transfuzii de sânge. Traumatismele venoase iatrogene sunt mai frecvente în prezent în urma creşterii semnificative a tehnicilor de cateterizări venoase pentru diagnostic, tratament şi de puncţie biopsie ţintită, care pot leza venele.

Vena subclavie este calea de predilecţie pentru cateterizare venoasă de durată în serviciile de terapie intensivă şi de aceea este mai frecvent traumatizată sau trombozată. În prezent cateterizările venei jugulare sunt practic abandonate. Klippel - Trenaunay.